Am revenit cu partea a doua, chiar mai repede decât preconizasem.
Pentru detalii despre prima parte, aveți mai jos un link mititel, ca să nu mă mai repet.
Țin să menționez că a doua parte mi-a plăcut mai mult decât prima. Lucrurile încep să capete formă și culoare.
Cassie, adolescenta de 17 ani încearcă să își croiască drum spre tabăra de refugiați unde se află fratele ei Sammy (poreclit de soldați Nugget) în timp ce relația sa cu Evan scoate la iveală detalii despre proveniența acestuia și scopul invaziei extraterestre.
Apare în scenă Ben Parish, colegul sportiv al lui Cassie, cel după care ea tânjise în secret în liceu. Este soldat Zombi în lagărul de concentrare și protectorul lui Nugget.
Dacă e ceva ce mi-a plăcut, mai ales în prima parte a cărții, este modul în care sunt descrise activitățile si organizarea din tabăra de refugiați. Tratamentele la care sunt supuși, instrucția dură care îi pregătește de un război despre care nu știu prea multe.
O misiune în care Ben este trimis împreună cu echipa sa să ucidă infectați, îl aruncă în mijlocul unui scenariu mortal în care lucrurile devin confuze dar care îl determină să ia decizii care schimbă regulile jocului.
Să fie cei infectați vinovați de declinul prin care trece umanitatea sau totul este o mare conspirație ce se desfășoară de sute de ani pe fundal?
Cum poți deosebi răul de bine și cât ești dispus să sacrifici ca să înțelegi că linia dintre cele două e subțire și neclară?
Decizia lui Ben de a sabota planurile militare ale comandantului său și nevoia de a reveni în tabără pentru a-l salva pe Nugget după cum i-a promis înainte de a pleca în prima sa misiune, îl aduc față în față cu Cassie, care se lasă capturată pentru a-și salva fratele.
Modul hollywoodian prin care aceștia crează haos în unitatea militară și reușesc să scape cu viață e antrenant redat și capabil să mențină atenția cititorului. Evident se încheie într-un punct de cotitură, special ca să te convingă să treci la volumul următor, ceea ce probabil o voi face curând.
Vă țin la curent… :)))