Am ajuns și la cea de-a doua parte a acestei trilogii, dacă o fi corect să îi spun așa.
Nu aș vrea să reiau detaliile poveștii relatate în prima parte, în care îi cunoaștem pe Tengo și Aomame, pentru asta vă las link-ul către descrierea anterioară – https://dananichitelea.ro/2022/12/17/haruki-murakami-1q84-part-1/.
Prefer ca în continuare să vă dau câteva indicii legate de ce vă așteaptă în cea de-a doua carte, care m-a ținut conectată până la final, în ciuda faptului că citisem un comment legat de faptul că povestea nu are o concluzie și o învățătură clară până la final. Concluzii și paralele realiste putem obține din orice, depinde de experiența și capacitatea de introspecție a fiecăruia, dar și chiar dacă acest lucru nu se concretizează prin această lectură, tot nu o văd ca pe o pierdere de timp.
Lumea creată de Murakami e vie, reală și totuși atât de confuză. Piesele de puzzle care încep să se adune la un loc pentru a clarifica existența acestei lumi – 1Q84 și persoajele care au fost responsabile de crearea ei, lasă loc de presupuneri și scenarii din ce în ce mai intrigante.
Oamenii cei Mici care apar în versiunea 1Q84 printr-un portal magic, creat prin selectarea strategică si manipularea unor personaje care au rol de procesor si receptor, oameni concept, ce ajung dubluri fără suflet al căror scop neclar bântuie povestea de dragoste îmbinată cu nevoia de supraviețuire a celor implicați.
Cum să regăsești fără să îl pui în pericol pe cel pe care îl resimți încastrat în ființa ta de la un aparent banal contact fizic petrecut cu 20 de ani?
Cum să obții informații despre realitățile care se întrepătrund când cei care au puterea de a-ți clarifica temerile, nu îți pot oferi răspunsurile chiar dacă le promiți salvarea dintr-o viață chinuită, condusă de o forță care te mistuie încet pe interior?
În drumul ei de a-l găsi pe Tengo, Aomame își pune în pericol viața eliminând leaderul unei grupări religioase care de ani de zile servea ca portal pentru Oamenii cei mici, fiind nevoită să ia decizii care o depășesc. Dar acțiunile sale schimbă cursul vieții lui Tengo și a influenței exercitate de cele două luni care guvernează versiunea 1Q84.
Conceptele cu mare jonglează Murakami curg unul din altul și dau culoare unor idei care sfidează rațiunea dar totodată lasă loc de creionarea uneia noi, acceptabile cumva, în lipsa sa de logică.
Volumul doi s-a terminat brusc, exact cum era de așteptat, ca să îmi aducă aminte să comand și pe cel de-al treilea. Dar cum orice lucru fain trebuie câteodată amânat ca să te poți bucura mai mult de el ulterior, refuz să citesc volumul 3 până luna următoare …. :))