O carte autobiografică de impact care redă în cuvinte simple drama oamenilor care trăiesc, sau mai bine spus, se luptă să supraviețuiască în regimul extrem de rigid și abuziv din Coreea de Nord.
Povestea familiei Park îmbină toate detaliile sordide posibile. Sărăcie, teamă, foamete, incapacitate de a gândi și acționa, prostituție, trafic de persoane, abuz fizic și emoțional.
Începutul anilor 2000. Yeonmi este fiica cea mică a familiei Park, după sora sa cu doi ani mai mare. Mama jonglează cu munca în gospodăria austeră și micile învârteli prin care se chinuie să asigure măcar un pumn de orez zilnic copiilor, tatăl pierde jobul de contabil din cauza unor acuzații aduse unui frate mai mare și este nevoit să improvizeze cu riscuri enorme mici tentative de comerț ilicit din care să își câștige pâinea.
Într-o țară în care accesul la informație este blocat și totul aparține conducătorului, în care nu ai dreptul la proprietate (nici măcar la propriile fecale, fiind nevoit să cotizezi săptămânal pentru a asigura necesarul de îngrășământ pentru recolte) și orice zvon răutăcios te poate arunca într-un lagăr de muncă silnică, transformând întreaga familie intr-un inamic al statului, o țară în care sărăcia e impregnată în ADN-ul locuitorilor incapabili să aibă o părere proprie sau să își dorească altceava decât să nu moară de foame, singura modalitate de supraviețuire pare să fie fuga.
La vârsta de 13 ani, Yeonmi trece granița în China împreună cu mama sa, lăsând în urmă un tată bolnav, eliberat din lagăr și o soră fugită pe care nu reușește să o găsească. Pradă traficanților de carne vie, este obligată să se prostitueze și este separată de mama sa care este vândută unui țăran în căutare de soție.
În China, Yeonmi scapă de foame dar face cunoștință cu disperarea, frica, abuzul fizic și emoțional, prostituția și maturizarea forțată. Povestea sa este povestea multor tinere din Coreea de Nord care acceptă să fie vândute în China doar ca să scape de sărăcie. E greu să te gândești la ceva când îți este veșnic foame…
Câțiva ani mai târziu reușește să fugă din China și să pășească pe teritoriul Coreei de Sud dar aclimatizarea sa cu noul sistem de valori și noul stil de viață este dureroasă și traumatizantă. Forța de care dă dovadă această copilă este indusă de un puternic instinct de supraviețuire a omului care nu are nimic de pierdut.
Ani mai târziu, după absolvirea unei facultăți, yeonmi este dispusă să își spună povestea pentru a transmite un mesaj celor care vor să o asculte și pentru a-și depăși trauma neprocesată pe care a trăit-o întreaga viață.
Mi-a plăcut cartea. Este tulburătoare într-o manieră simplă, directă, dar cred că în spatele acestei povești se ascund mult mai multe detalii plini de abuz și violență decât este dispusă autoarea să relateze.