Editura: Publica
An apariție: București 2018
Nr. Pagini: 250
Bun, astăzi discutăm despre o carte din altă sferă a mea de interes – management și dezvoltare personală. Încep prin a specifica faptul că deși cartea apare ca fiind scrisă de Simon Sinek, bine cunoscutul speaker motivațional și autor de cărți de coaching și dezvoltare persoală, ea este în realitate un caiet de practici, un ghid adresat atât indivizilor cât și fimelor / corporațiilor care au nevoie de o perspectivă proaspătă în ceea ce privește managementul echipelor, realizat de către doi dintre colegii săi – David Mead și Peter Docker.
Autorii creionează pas cu pas etapele care stau la baza descoperirii motivației noastre de a lucra într-un anumit domeniu, de a ne implica în anumite proiecte. Deoarece nu este de ajuns să știi ce ai de făcut și în ce manieră îți poți îndeplini sarcinile alocate cât mai eficient, întrebarea spre care autorii se chinuie să ne îndrume este cea capabilă să dezgroape motivația din spatele activității pe care o desfășurăm.
Ca și leader, pentru a putea coordona și motiva oamenii din echipa ta, este foarte important să îți descoperi mai întâi propriul de ce. Procesul necesită suport din partea cuiva imparțial, obiectiv, care să te poată ghida printre idei, nevoi, dorințe și aspirații, până la formularea simplă și realistă a sloganului care te reprezintă. De asemenea, este necesar să iei în calcul și că este posibil ca acest proces să dureze mai mult decât te așteptai pentru că necesită întâi de toate asumare și sinceritate față de propria persoană.
Ulterior, după înțelegerea motorului care ne motivează și însușirea lui ca un crez personal, se poate trece la etapa descoperirii împreună cu echipele, a ceea ce îi motivează pe fiecare și implicit ca grup. Descoperirea unei motivații de grup asigură coeziune, implicare, generează încredere și performanță.
Mi-am pus evident întrebarea ce s-ar întâmpla dacă o bună parte dintre noi am reuși să ne formulăm concret acel de ce și să ni-l asumăm pe deplin? Am putea vorbi atunci de performanță și viziune la un alt nivel. Dar tot în același timp, oare câți dintre noi am alege să facem ceea ce facem în prezent?
De asemenea, un alt punct de vedere interesant mi se pare acela de a analiza câte dintre persoanele pe care le cunoaștem vor avea vreodată ocazia de a fi ajutate să își descopere propria motivație. Într-o țară precum Romania, în care cel mai adesea jobul pe care îl desfășurăm reprezintă doar o metodă de subzistență și funcțiile pe care le îndeplinim cel mai adesea, sunt de execuție, cât ni s-ar permite să ne întindem aripile cunoașterii pe un teren minat?
Nu sunt specialista in management dar sfarsitul articolului mi-a placut in mod special, prin faptul ca aduce in prim plan o problema specifica Romaniei, faptul ca majoritatea dintre noi indeplinim functii de executie, fara sa ne putem intinde prea mult aripile, chiar daca suntem uneori prea buni in ceea ce facem, Unii dintre noi suntem supracalificati, fara a gasi locuri de munca proportionale cu cunoasterea, experienta si valoarea pe care o avem. Nu se cere, nu este nevoie de acest lucru.
Mulțumesc, din păcate asta e realitatea. România nu este pregătită de performanță și cel mai bine se observă această diferență când pui în balanță cultura organizațională autohtonă cu cea străină.
Din păcate adaptarea este grea când nu i se înțelege rostul