Abia așteptam să parcurg și cel de-al doile volum al acestui roman. Despre primul regăsiți detalii aici – https://dananichitelea.ro/2022/11/29/ayn-rand-revolta-lui-atlas-vol-i-noncontradictia/

În partea a doua a poveștii, acțiunea capătă un ritm mult mai alert și imaginea de ansamblu creată la nivel social, politic, industrialist și de ce nu, uman, se conturează într-un final apoteotic.
Să fie oare suficient ca prin eforturi inegalabile, implicare, curaj și determinare să realizezi lucruri nebănuite dar să nu poți fi stăpân pe propria ta creație?

Metalul Rearden creat de Hank, mult mai rezistent și ușor de produs, precum și eforturile considerabile ale lui Dagny de a menține funcțională linia ferată Taggart Transcontinental, singura care mai poate asigura transportul de marfă și persoane pe teritoriul întregii țări, se destramă încetul cu încetul.

Încăpățanarea și puterea de care cei doi dau dovadă în fața politicilor speculative care manipulează legi și forțează persoanele cu influență să își cedeze drepturile de proprietate asupra afacerilor și produselor comercializate sub pretextul uniformizării resurselor și veniturilor la nivel național, îi aruncă într-o bătălie tumultoasă în care nimic nu este ce pare și nimeni nu poate fi de încredere.

Ce ai face dacă nu ai avea dreptul la proprietate și dacă munca depusă de tine ar fi remunerată cu o sumă modică indiferent de aportul pe care îl aduci?

O lume în care oamenii muncitori și inteligenți sunt nevoiți să lucreze în plus pentru a acoperi nevoile celorlalți ca într-o mare familie în care depindem unii de alții?

Cum ar fi să nu ai dreptul legal de a demisiona sau de a-ți alege aria de expertiză deoarece Comisia de Uniformizare este cea care se ocupă de identificare locului potrivit în care își poți aduce cel mai mult aport și asta din cauza celor care s-au opus să devină sclavi ai sistemului?

Cum ai proceda dacă ideile tale revoluționare ți-ar fi furate și ai fi obligat să le pui în slujba celorlalți fără a fi vreodată recompensat sau recunoscut pentru ele? Ai mai fi dispus să îți pui în vedere potențialul?

După o viață trăită doar pentru a crea ceva revoluționar, fără a face compromisuri și fără a-și ascunde intențiile în ciuda numeroaselor confruntări directe la care este supus, Hank Rearden capitulează pentru a evita să o târască în mocirla juridică și socială pe Dagny, în ciuda faptului că ea refuză să fie salvată.

Dagny pornește într-o aventură destinată eșecului de a descoperi cine este John Galt, omul în spatele căruia s-a creat legenda conform căruia acest sistem trebuie să se prăbușească.

Ce ai face dacă toți oamenii competenți cu care ai lucrat vreodată refuză să se mai implice? Care aleg să încalce legea restrictivă și să dispară în noapte militând cu seninătate împotriva nevoii de a salva un sistem defect creat de oameni leneși și egoiști? Oameni cu potențial care aleg anonimatul sau o viață simplă, în locul dorinței de a pune bazele unei societăți moderne dar lipsite de corectitudine și de capacitatea de a recompensa potențialul uman?

O poveste cu tente distopice dar atât de ancorată în realitatea actuală, cea a unui sistem social defect și bolnav, în care oamenii care aduc plus valoare sunt forțați să îi țină în spate pe cei care acționează ca niște lipitori inutile.

Dialogurile sunt savuroase, povestea de iubire e departe de a fi axată pe romantismul idealist al oamenilor fără viziune. Cred că e una din cărțile care chiar m-au captat de la început și pe care v-o recomand cu siguranță.

Lasă un răspuns