Sunt o amatoare de scrieri SF și mereu caut un subiect interesant, chiar dacă nu conține neapărat un element de noutate. Îmi plac science fiction-urile care au în spate o poveste, o distopie, o investigație probabilistică care mă poate convinge cu ușurință de riscul pe care o anumită problematică îl poate atinge. Repet, sunt o amatoare, nu neapărat împătimită a stilului, dar asta cu atât mai mult mă face să apreciez o poveste bună atunci când o descopăr.
Mă așteptam la o poveste cu personaje care să își împingă limitele dincolo de supraviețuire, bazându-se pe dorința și principiile puternice de a salva omenirea de la o distrugere în masă. Totodată, speram la un eșec lamentabil care să servească drept lecție pentru noi, cei care abuzăm în prezent de resurse pe care le avem, considerând că ni se cuvin. În umila mea opinie, nicio carte ori film care se termină cu bine, nu obține efectul scontat dacă nu reușește să te frustreze suficient încât să îți pese. De data aceasta am avut parte de finalul pe care mi-l doream, dar construcția narativă, personajele pe care autorul a reușit să le contureze, m-au luat prin surprindere.
Personajul principal nu este o ființă umană, este un AI construit și programat să joace rolul unei albine-matcă, Savior, Cea-care-salvează și pe care omul de știință responsabil de crearea sa – B.W. (sau BeeWee cum reușește să pronunțe Savior), aflat pe patul de moarte, îi setează direcția, după ce îl educă în spiritul vindicativ al echilibrării planetei, punând astfel indirect, bazele unei apocalipse latente care aduce după sine foamete, secetă, lupte pentru putere, boli, războaie, agonie și ulterior aproape extincția rasei umane.
Apocalipsa prezentată aici pornește de la o premiză simplă: ce s-ar întâmpla cu omenirea dacă albinele ar dispărea sau s-ar răscula împotriva locuitorilor acestei planete?
Mi-a plăcut mult cum a fost introdusă în scenă povestea albinelor, descrierea modului lor de existență și activitate, provocările cu care se confruntă și modalitatea interesantă prin care acționează ca un trib, ca o entitate comună și nu ca insecte de sine stătătoare, programate doar să polenizeze și să hrănească stupul.
Când Savior, micuța albină AI, își face intrarea în unul din stupurile exploatate de către om și găsește o cale de comunicare adecvată, relatându-le modalitățile ascunse prin care giganții le privează de mierea, polenul și ceara din stup, lăsându-le resurse atât cît să supraviețuiască, ori le determină să locuiască în case construite de mâna omului pentru a le putea supraveghea atent activitatea, albinele acceptă să se unească treptat într-un singur roi și să se revolte împotriva umanității.
Soluția identificată de oamenii de știință, aceea de a forța artificial polenizarea pentru a asigura creșterea și dezvoltarea recoltelor, este de asemenea deturnată de la planul inițial de către roiul ce învață să se revolte și să distrugă orice tentativă de redresare.
Un secol mai târziu, căci cam atât durează până lucrurile degenerează cumplit până la un război atomic, o entitate extraterestră, astrocercetătorul Sri, descoperă artefacte care îi dau de gândit legat de istoria planetei Pământ, acum, în mare parte o relicvă. Singurele informații legate de ce s-a întâmplat pot fi furnizate tot de micuțul Savior, al cărui plan magistral și-a atins obiectivele.
Ce mi-a plăcut mult? Modul în care informațiile legate de viața albinelor sunt prezentate într-o manieră accesibilă și deloc plicticoasă. Mi s-au părut geniale articolele din ziare și de pe așa zisele bloguri care relatează știri de interes din întreaga lume legate de modul în care tragedia escaladează, au conferit o notă de autenticitate poveștii. Mi-a plăcut de Savior, iar dialogurile dinte el și BeeWee sunt de-a dreptul savuroase…
…și poate, cel mai mult, m-a atras ideea de conștientizare a modului în care, o entitate atât de mică și care trece adesea neobservată prin viețile noastre cotidiene, are capacitatea de a susține viața pe pământ, doar prin simpla sa activitate, pe care majoritatea dintre noi o reducem la producția de miere, fără a înțelege sau realiza implicațiile din spatele acestor acțiuni.
O carte faină pe care mă bucur că am prioritizat-o și pe care o recomand oricui, fără a fi neapărat un fan al genului science fiction.
E foarte bună cartea, mi-a plăcut și mie mult și mă alătur recomandării. E un SF accesibil pentru oricine, nu trebuie o formație tehnică anume pentru a înțelege premisele și desfășurarea acestei cărți cu mesaj puternic.
Da, acesta este un avantaj într-adevăr, accesabilitatea. Deși nu este o idee nouă, este foarte interesantă perspectiva autorului.