N-am prea avut timp de cititul clasic și am apelat la varianta nr.2, audiobook. Am ales această lectură fără să acord prea multă atenție subiectului, dar a ajuns să mă prindă destul de repede datorită stilului în care intriga este construită progresiv, aducând în prim plan povestea unei familii complexe, care se întinde pe trei generații, ce își pasează traumele de la unii la alții ca niște mingi de baschet.
Prima dată facem cunoștință cu William, un tânăr provenit dintr-o familie bună, dar nesigur pe sine, retras, neiubit, incapabil să își dea seama ce drum să urmeze în viață. Parcursul său se schimbă când, la facultate, o întâlnește pe Julia, cea mai mare dintre cele patru surori Padavano, un personaj plin de energie, determinare și dornică de a organiza viața celor din jur după niște direcții stricte pe care ea le consideră baza succesului.
William nu își dorește altceva decât să fie jucător profesionist de baschet, dar un accident îi distruge acest vis. Julia preia controlul și îl împinge spre o carieră universitară, o căsătorie la care el consimte pentru că nu este capabil să își analizeze propriile sentimente și venirea pe lume a unei fetițe, Alice, care trezește amintiri neplăcute legate de moartea surorii sale și de mediul lipsit se afecțiune în care a crescut. Toate, adunate, îl împing la limită.
Alături de el în perioada critică se regăsește Sylvie, a doua soră a Juliei, pentru care relația cu William devine punctul de echilibru, în ciuda faptului că lucrurile se complică.
Pe fundal rulează și celelalte două surori gemene, mai mici, Cecelia și Emeline. Prima, artistă cu spirit liber și cea de-a doua, pansament sufletesc pentru ceilalți.
Dinamica celor patru surori este incredibilă, acestea completându-se și rezonând într-o manieră duplicitară, dar intensă.
Când tatăl lor moare, mama vinde casa și se mută în Florida pentru a se redescoperi, lucrurile alunecă rapid pe un făgaș dificil. Povestea fetelor Padavado ajunge să se întrepătrundă de-a lungul a trei decenii, având în prim plan figura lui William.
Moartea unuia dintre personaje, aduce 25 de ani mai târziu, familia împreună. Vechile animozități sunt fie puse pe pauză, fie acceptate cu maturitate și, la final, toate sentimentele capătă o altă formă.
O scriere complexă în trăiri, dureroasă pe alocuri. Mi-a plăcut modul în care autoarea reușește să creioneze destinele personajelor, jucându-se cu sentimentele cititorului, pe care îl determină să antipatizeze un anumit caracter pentru ca ulterior, să îi dea sens și formă încât să readucă sentimentele pozitive la suprafață.