O lectură cu implicații moralizatoare și cu o poveste de dragoste care se construiește pe fundal, într-un mod naiv, romantic, progresiv, între un reporter chinuit de gândul identificării unui articol care să îi aducă faimă și secretara redactorului-șef care îl susține.
Reporterul în cauză este Ellis Reed, iar periplul său prin zonele suburbane americane ale anilor 1930, îl aduce în fața unui anunț scrijelit pe un gard care relata sec – Doi copii de vânzare.
Ne aflăm în plină criză economică și foametea împinge multe suflete spre gesturi disperate, dar acest anunț reușește să îi trezească lui Ellis amintiri sumbre din propria sa copilărie unde sărăcia și abuzul își arătaseră colții mai mult decât o dată. Sub impusul momentului, Ellis face o poză cu pancarta și cei doi copii oferiți spre vânzare, care fără a avea habar de situația în care se află, privesc către aparat cu priviri triste și hămesite.
Reîntors la redacție, Ellis realizează că poza sa atrage atenția redactorului-șef care își dorește un articol amănunțit despre motivele și povestea din spatele pozei. Problema intervine în momentul în care, familia respectivă nu mai este de găsit și reporterul este nevoit să improvizeze, motiv pentru care alege să pozeze alți doi copii din împrejurimi și să creioneze o publicație improvizată.
Succesul de care articolul se bucură nu îl pregătește pe Ellis de ceea ce avea să se întâmple, și anume vânzarea celorlalți doi copii către familia unui bancher și soția sa care au pierdut de curând o fată.
Măcinat de vină, Ellis începe să investigheze pe ascuns ce s-a întâmplat cu cei doi copii vânduți și care a fost motivația mamei pentru a săvârși un astfel de gest. Confuzia din spatele gestului, o boală care se dovedește a fi greșit diagnosticată, o păcăleală perfidă ce trebuie demascată, chiar cu riscul pierderii postului său bine plătit.
Și în spatele lui Ellis, deși uneori în ciuda voinței sale, se află Lili, secretara care la rândul său ascunde existența propriului băiat pentru a putea face față într-o lume a bărbaților care ar discrimina o mamă singură.
Lili este puternică, determinată, matură, sufletistă și implicată și cazul celor doi copii vânduți și ulterior separați în mod mârșav, nu îi dă pace, o aruncă pe un drum în care este pe punctul de a pierde totul – serviciu, copil, logodnic înstărit care este dispus să o accepte cu tot cu copil.
Povestea nu m-a impresionat neapărat, am dezvoltat de-a lungul timpului o doză mare de detașare în ceea ce privește subiecte din sfera abuzului și neglijării familiale, din cauza anilor mulți de lucru în domeniul psiho-social, dar ceea ce mi-a plăcut este construcția frazelor, imaginilor create, a discursurilor dintre personaje, în ciuda stilului caracteristic secolului 20 cu care nu rezonez neapărat.
Finalul este deductibil și eliberator, un happy end în care personajele reușesc nu doar să ducă la bun sfârșit ce și-au propus, ci și să înțeleagă efectele acțiunilor lor, să se maturizeze emoțional și să își găsească fericirea în ciuda contextului nefavorabil.
O carte pe care o recomand celor care au nevoie de o poveste cu iz moralizator, cu impact social dincolo de sfera propriilor beneficii și de o dragoste care se maturizează pas cu pas datorită încercărilor prin care cele două personaje răzbat.