Ruth Ware și al său tipar, sau cel puțin așa am ajuns eu să îmi creionez o părere după 3 romane citite de la această autoare. Care tipar? Păi acela în care conturează sistematic o intrigă care creează așteptări pentru că nu știi dacă explicația va fi de natură SF sau e vorba de un detaliu care va schimba complet regulile jocului și finalul grăbit care conduce cititorul într-o zonă în care deznodământul devine nesatisfăcător.
Ce îmi place? Cum e construită povestea, detaliile contextuale și mare parte din personajul principal.
Ce nu m-a convins? Intriga în sine și finalul, deci ce era mai important.
Rowan este disperată să prindă un post de bonă internă într-o familie înstărită care deține o casă imensă, într-o zonă retrasă din Scoția. După ce, cu greu, primește jobul, realizează că misiunea sa este departe de a fi ușoară, căci chiar începând de a doua zi, cei doi soți pleacă într-o delegație de serviciu, lăsând-o pe Rowan izolată într-o casă complet digitalizată și plină de camere de supraveghere, cu 3 fetițe mici (2, 5 și 8 ani) și promisiunea unei adolescente de 14 ani care ar trebui să revină în vacanță de la internatul unde își desfășoară cursurile.
Adaptarea este greoaie, copilele o provoacă constant. Frustrarea și oboseala cresc, iar zgomotele din toiul nopții duc la o descoperire sinistră în podul casei.
Aparent, singurul ajutor pe care Rowan se poate baza, este Jack, administratorul fermei, de care, în mod eronat dar evident, aceasta se amorezează.
O grădină cu plante otrăvitoare, o tensiune atent construită, fantomele unor accidente trecute și o moarte subită precedată de o investigație criminalistică scurtă și o încarcerare rapidă.
Pentru a vă explica de ce nu m-a convins finalul, urmează zona de spoiler, așa că, puteți sări peste următoarele rânduri, sau…
Alegeți să vă povestesc că de fapt Rowan nu e Rowan, ci Rachel, fiica abandonată a proprietarului și victima este sora sa vitregă, Maddie, fetița în vârstă de 8 ani. Ulterior, ni se dezvăluie că această crimă accidentală fusese săvârșită de fetița cea mică, de 5 ani, pentru a o împiedica ca comportamentul lui Maddie să nu o determine pe Rachel (alias Rowan) să își dea demisia, la fel ca celelalte bone, care de-a lungul timpului au amenințat integritatea familiei.
Rachel alege să păstreze secretul și aparent putrezește încarcerată, protejând o soră vitregă de care, de altfel, nu este atașată emoțional și care ar fi putut fi absolvită de vină, ținând cont de vârsta sa și de natura accidentală a crimei. Deci neconvingător, cel puțin pentru mine.
Per total, v-am spus finalul deoarece consider că sunt prea multe cărți faine, antrenante, care merită mai multă atenție și nu cred că aceasta se numără printre ele.