Dependență emoțională și relații toxice.
Cam așa aș simplifica cartea despre care vă povestesc azi… doar că e imposibil să simplifici, să minimalizezi așa ceva.
Cartea este povestită din prisma autoarei care capătă forma unei tinere de 34 de ani, singuratică și introvertită, nesigură și ușor impresionabilă.
Povestea începe cu întâlnirea sa cu Victor în aeroport, în drum spre Amsterdam, unde se mobilizase cu greu să participe la un interviu. Deși tatăl său era un chirurg apreciat în breasla sa, povestitoarea nu a reușit să își depășească temerile și să urmeze o cale similară, această decizie fiind una din multele care au împins-o spre o stare de incertitudine în ceea ce privește abilitățile și dorințele sale.
Un job nesatisfăcător și o familie în care tatăl, mereu înconjurat de femei frumoasele, a cărui mare iubire nu a fost propria soție, ci Luiza, o colegă de serviciu cu care a trăit mai bine de 20 de ani până la moartea acesteia mistuită de cancer, pot fi bazele perfecte pentru ca povestitoarea să alunece cu rapiditate in mrejele lui Victor.
Victor se prezintă a fi un om de afaceri, este sigur pe el, cu un statut socio-material mai mult decât acceptabil, misterios, dominant, intruziv, atrăgător și cu o capacitate fantastică de a-și ascunde tendințele psihopate.
Victor obține ce își dorește atunci când își dorește și, încă din aeroport, semnalele transmise de povestioare indică o victimă sigură.
Crescută cu o mamă dependentă emoțional pe care inconștient a criticat-o și cu un tată infidel și egocentrist, personajul principal pică în plasa unei relații intense dar toxice, deoarece totul reprezintă un mediu cunoscut pentru ea.
Simțind nevoia de a fi iubită și salvată din propriile frustrări și nesiguranțe, încet-încet renunță la jobul său, la activitățile preferate, la familie și prieteni și devine parte integrantă a domiciliului lui Victor. O casnică ușor de întreținut și mulțumit. O persoană pe care o poți lăsa închisă în casă cu zilele în timp ce ești plecat în delegație. O persoană căreia îi povestești de alte femei și apoi o calmezi spunându-i că la final doar ea contează. O persoană cu care faci când dragoste, când sex brutal și nu simți nevoia sa te explici sau să empatizezi. Sau să îi răspunzi la întrebări. Ori să o încurajezi să descopere ce îi place să facă dacă acel lucru nu se referă la tine direct.
O relație tumultuoasă, cu plecări și reveniri, cu perioade bune și singurătăți fără răspuns, cu frustrări și temeri care duc la întrebări dureroase.
Toate pe fundalul înțelegerii și susținerii părinților aflați în prag de divorț. Răni vechi și noi, supurând mocnit în ceea ce însemnă descoperirea și acceptarea de sine.