O carte care a mers ca unsă în prima zi a noului an. Am lecturat-o fără prea multe pauze deși inițial îmi propusesem doar să o răsfoiesc ca să mă decid dacă va fi sau nu următoarea lectură.

Când am înțeles că povestea e inspirată din fapte reale, mai precis din povestea de viață a tânărului Helmuth Guddat, fiu al Germaniei naziste care îndrăznește nu doar să conteste mental modul în care Hitler alege să acționeze în cel de-al doilea război mondial, ba chiar să dea viață unui val de rezistență și informare a compatrioților oprimați, prin răspândirea unor pamflete critice la adresa partidului, creionate în urmă ascultării ilegale a posturilor de radio britanice, am acordat și mai multă atenție lecturii.

Povestea lui Helmuth, familiei și prietenilor săi începe de când acesta avea 7 ani, în 1933 și se sfârșește în 1942, cu 3 ani înainte de capitularea Germaniei, cu execuția tânărului în vârstă de 17 ani.

M-a atras modul în care relatează acțiunile premergătoare declarării războiului Poloniei su ulterior decizia de a ataca Franța, în timp de poporul german era ținut în beznă și convins să creadă că trupele nemțești sunt viteze și victorioase, denaturând realitatea.

Helmuth crește într-o familie monoparentală, având doi frați mai mari ca el, nevoiți să slujească deasemenea patria mamă pe front.

Crescut cu greu de mama sa care lucrează din greu și de bunicii materni care îl educă în spiritul creștin-mormon, băiatul se lasă inițial entuziasmat de ideea de a face parte din gruparea Tineretului Nazist până când observă cu ochii săi ce pățesc evreii alături de care crescuse.

Prea mic să ia atitudine, prea singur în fața ideii de rebeliune, Helmuth trece prin anii adolescenței ascunzându-și adevăratele trăiri anti-nazism și încercând să se integreze în peisaj.

Când razboiul se intensifică, inteligența și curajul îl împing spre a căuta răspunsuri dincolo de limitele permise. Riscând să fie judecat ca trădător și executat, Helmuth împreună cu trei prieteni buni, pune la cale o rețea de distribuție pamflete anti sistem, dezvăluind informații secrete furnizate de radioul britanic.

Trădarea lui, procesul, cele 282 de zile petrecute într-o celulă așteptând execuția după ce a încercat să își asume toată vina pentru a-și salva prietenii, modul în care ochii săi de copil înțeleg și interpretează realitatea, toate acestea au făcut din romanul acesta o carte pe care o recomand celor care apreciază genul de lectură investigativ-istorică cu iz de jurnal.

Lasă un răspuns