Prima dată am auzit de această carte în cadrul unui podcast literar și cum am apreciat scriitura lui Nabukov – Lolita și mi-a plăcut mult și Vanessa mea cea întunecată, am sperat că această carte îmi va trezi același interes. Evident nu am luat în calcul un detaliu extrem de important – primele două erau ficțiune, cea despre care vă povestesc astăzi, este un roman autobiografic, deci automat modul de relatare și contruire ai poveștii, tinde să fie ușor diferit.

Vanessa Springora este o autoare și scenaristă de filme franceze, a cprei viață sexuală a început la 14 ani sub îndrumarea autorului contemporan, Gabriel Matzneff, care la momentul respectiv avea venerabila vârstă de 50 de ani.

Provenită dintr-o căsnicie destrămată, cu un tată absent și o mamă debusolată și dornică să își trăiască propria viață, Vanessa se lasă ademenită de cel care pare să aibă totul – faimă, carismă, experiență, tandrețe și timp de alocat.

Cercurile mondene în care Gabriel se învârte închid ochii la astfel de manifestări pedofilice, considerând că o tânără în formare este perfect capabilă să decidă pentru sine însăși. În plus scrierile sale au la bază descrieri explicite a preferințelor sale pedofilice, fete fragede cu vârste cuprinse între 12-17 ani și băieți filipinezi care consimt la aceste experiențe sexuale, evident contra-cost.

Povestea descrie trăirile autoarei, modul în care aceasta internalizează abuzul și îi dă forme acceptabile, în care confundă sexualitatea precoce cu nevoia de a avea în preajma sa o figură parentală.

Recunosc, mi-am dorit mai mult de la această carte, detalii mult mai picante, situații mult mai atent construite dar îmi dau seama că pentru autoare nu a fost deloc ușor să etaleze această poveste.

După aproximativ doi ani de relație tumultoasă, Vanessa trebuie să accepte că nu mai prezintă același interes ca la început și deși își dorește să scape din această idilă manipulatoare și controlată, e dificil să asimilezi ideea că ai fost doar o uneltă și parțial o muză, căci Gabriel folosește experiențele sale sexuale ca sursă de inspirație pentru romanele sale cu iz pedofilic.

Deși a fost intentat ulterior un proces care aduce în prim plan actele de pedofilie comise de-a lungul timpului, nu a existat o finalitate care să aducă în discuție consecințe legale, în schimb a tras un semnal de alarmă legat de reglementarea legală a vârstei până la care este interzisă relația sexuală cu un minor.

Dacă vă plac cărțile de genul, dați-i o șansă dar luați în calcul că e construită într-un mod diplomat, pentru cititori mai sensibili ca să zic așa. Pentru cei care au stomacul mai tare și psihicul mai puțin impresionabil, nu va fi suficient de antrenantă sau satisfăcătoare.

Lasă un răspuns