O carte ușurică dar antrenantă care s-a pliat de minune pe starea mea de spirit, mai precis lată la pat cu o viroză nesuferită. Am ales-o special pentru că intuiam că nu îmi va da bătăi de cap în ceea ce privește intriga sau acțiunea și într-adevăr așa a fost, dar asta nu înseamnă că mi-a displăcut. Dimpotrivă, mi-a adus cumva aminte de filmele care se difuzează în fiecare an în preajma sărbătorilor și care la final îți lasă o senzație liniștită de optimism.

Povestea se prezintă cam așa – Nora a depășit pragul celor 30 de ani, are un job irelevant într-un magazin de închiriat instrumente muzicale, predă cursuri de pian unui singur copil de care uită în mod frecvent, are o relație distantă cu familia sa, s-a despărțit de Dan, cel cu care trebuia să se căsatorească și în prezent locuiește într-un apartament înghesuit alături de motanul său portocaliu, Volts.

În copilărie Nora fusese campioană națională la înot, în gimnaziu se visa geolog, în liceu compunea versuri pentru formația din care făcea parte alături de fratele său, în facultate își dorea să plece în Australia alături de cea mai bună prietenă a sa pentru a salva balenele cu cocoașă, iar ulterior visează la o familie împreună cu Dan, cu care să își deschidă un pub într-un orășel micuț și englezesc.

Viața Norei este plină de regrete deoarece a reușit să-și saboteze fiecare plan pe care l-a avut. În seara în care își găsește motanul mort, Nora decide să pună capăt unei vieți inutile și singuratice. Problema apare atunci când se trezește la ora 00.00 blocată într-o bibliotecă imensă unde descoperă că fiecare carte reprezintă o versiune diferită a vieții sale în funcție de alegerile pe care le face.

Cum ai porceda dacă ai avea ocazia să o iei de la capăt și să vezi cum ar fi decurs lucrurile dacă luai o decizie diferită? Când știi că te poți opri din căutat și ce ești dispus să pierzi pe parcurs pentru a-ți găsi fericirea?

Mi-a plăcut oarecum, deși nu e neapărat stilul meu, pentru că mi-a dat de gândit în ceea ce privește modul în care rămânem uneori blocați în regrete de mult apuse, creionându-ne versiuni care să ne avantajeze în mod eronat, atunci când ne este prea dificil să înfruntăm prezentul.

Tu în ce moment al vieții tale ai decide să te întorci prima dată dacă ai avea de ales?

One Reply to “Matt Haig – Biblioteca de la miezul nopții”

  1. Si eu am citit-o si recenzat-o acum cativa ani, mi-a placut, desi parca exagereaza la un moment dat cu atatea intoarceri in timp. Ideea e ca nu putem controla tot si oricat am zice „Daca as da timpul inapoi as face cutare lucru”, tot acolo ajungem.

Lasă un răspuns