E dimineață devreme și nu mi-am băut încă cafeaua. În mașină rulează metal mai vechi, că am crescut cu el și mereu o să-mi fie drag. Șoseaua începe să se aglomereze.
Mi-e somn și ușor răcoare că iar am dormit puțin și prost ca de obicei. În paralel un bombardier vrea să facă liniuțe. Accelerează la semafor și se forțează să meargă în paralel cât să se asigure că îi văd moaca bleagă cum rânjește. Diferența dintre mine și el e că melodia mea e mai antrenantă și că am nevoie de adrenalină ca să mă trezesc. Așa că îl depășesc lăsându-l în urmă cu impresiile sale de aventurier.
Mă gândesc apoi că sunt un șofer prost. Uneori agresiv, alteori inconsecvent, câteodată bruschez mașina cum bruscam pe vremea adolescenței pe cei care îmi dădeau sfaturi. Uneori parchez strâmb și prezint și un dezinteres fantastic în a redresa poziția mașinii dacă implică prea mult efort, așa că mizez pe ideea de matching bun din prima. Dacă nu, ghinion.
Femeile sunt adesea blamate pentru modul în care conduc. Discriminate. Criticate. Luate la mișto. Și eu comentez în trafic, doar că îmi păstrez un stil echilibrat. La nevoie înjur fără să-mi peste de criterii precum rasă, vârstă, sex sau înclinație spirituală.
Femeia conduce cu 10 gânduri în cap. Ce trebuie să gătească la cină, când trebuia plătită întreținerea, la ce ora e ședința cu colegii, când reușește să bifeze o tură de cumpărături. În plus trebuie să fie pregătită constant să își amintească unde și-a lăsat soțul cheile, actele, la ce oră are acesta marea prezentare de la birou, care a fost ultimul motiv pentru care soacra s-a supărat.
Condusul ei este fie tărăgănat, să-i ofere timp să proceseze toate informațiile, fie agresiv, să poată bifa tot ce și-a propus. Este setată pe scopul final și acolo este întregul său focus.
Bărbatul are o viziune mai îngustă în ciuda unei vederi mai ample ale situației. El vede în primul rand mașina din fața lui, obstacolul pe care trebuie să îl depășească în drumul său spre destinația finală. Vede șapte rute ocolitoare și calculează în avans cum îl va afecta traficul la ora X. Femeia nu reușește adesea din prima să facă dreapta sau stânga la cerere, pentru că nu știe la foc automat care-i care.
Dar în apărarea noastră, poate că, nu ne iese întotdeauna parcarea laterală. Sau nu suntem maestre la a intui care-i scopul arborelui cotit sau câte bujii are mașina. Dar asta nu înseamnă că nu suntem perfect capabile să ne îndeplinim task-urile zilnice. Să facem cumpărături, să ducem copiii la școală, să spălăm mașina în regim Self Wash. Pentru toate celelalte exista service-uri specializate și cu siguranță, mecanici dispuși să ne sară în ajutor.
Suntem diferite. Unele arătăm rebele la volan, altele dăm contur imaginii de mame și soții devotate. Unele ne machiem la semafor, altele vorbim la telefon tot drumul. Fie frânăm brusc și demarăm în trombă, fie mergem ca un melc cu dureri de șale.
Nu eliberăm mereu banda când ne dați flashuri. Ci dacă avem ceva tupeu, accelerăm. Și nu suportam să mergem în paralel cu altă mașină. E un gest prea intim și intruziv.
Ne șade bine când ne dăm jos din mașină în fața unui restaurant și suntem îmbrăcate elegant. Ne șade la fel de bine și când suntem răvășite și părem gata de scandal, dar păstrăm un zâmbet ironic în colțul buzelor. Lăsăm impresia că suntem și puternice și fragile în același timp când îndesam în portbagaj sacoșele cu cumpărături sau când așteptăm visătoare să se facă verde la semafor.
Oricât de slabe ca șofer ne considerați câteodată, adevărul este că dăm culoare traficului plin de testosteron pe care aparent voi, bărbații, îl stăpâniți. Și ne place, cum vă place și vouă… fie să ne admirați la volan, fie să ne înjurați în gând.
Photo credit Freepik