Am terminat cartea cu senzația că ideea inițială suna mult mai bine decât rezultatul final.
Premisa chiar m-a prins la început: două surori identice fizic, dar complet diferite ca vieți — Tasha, prinsă în rutina de familie, soție și mamă a două fetițe gemene și Alice, aparent femeia cu o carieră spectaculoasă, un soț bogat și o viață sofisticată. Totul pornește de la gestul de bunăvoință prin care Alice le oferă Tashei și soțului ei o vacanță în Veneția, în timp ce ea rămâne acasă la Tasha să îngrijească cele două fetițe.
Doar că lucrurile o iau brusc razna: Alice și soțul ei sunt atacați, el moare, iar ea ajunge în stare gravă la spital. De aici începe firul de thriller — poliția investighează, Tasha încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, iar apariția biletului „Ar fi trebuit să fii tu…” ar trebui să ridice miza și tensiunea.
Problema pentru mine e că misterul ăsta nu prea a funcționat. Deși sunt introduse tot felul de piste, secrete și revelații din trecutul personajelor, am simțit că direcția e destul de intuitivă. Plot twist-urile nu m-au surprins, iar unele revelații au părut mai degrabă construite forțat decât descoperite natural.
Nici personajele nu m-au convins. Tasha, care ar trebui să fie ancora emoțională a poveștii, mi s-a părut greoaie, melodramatică și uneori chiar iritantă în reacții. Alice, în jurul căreia se construiește mare parte din mister, rămâne mai mult o idee decât un personaj real. În general, am avut senzația că dramatismul e împins prea mult — multe detalii care se vor intense, dar care nu adaugă neapărat profunzime, ci doar încearcă să creeze artificial tensiune.
Marele plot-twist vizează existența unei a treia surori, răpite când era bebeluș și care se insinuează timid în viața surorilor ei, dar nimic nu e ceea ce pare. Cu excepția faptului că este în mare parte fix ceea ce pare.
Atmosfera e cozy, dar din nou, parcă exagerată pe alocuri. În loc să mă țină prinsă, m-a făcut să simt că povestea e încărcată inutil cu detalii care intră în descrieri și dialoguri telenovelistice.
Per total, e un thriller care se citește repede, are o premisă interesantă și câteva momente care chiar funcționează, dar pentru mine a rămas în zona de slăbuț, intuitiv și plictisitor. Prea dramatic și din păcate, fără personaje cu care să rezonez.
Pe mine reusesc cumva sa ma atraga mereu chestiile astea cu gemeni identici sau doppelgangeri. La cate incurcaturi posibile pot aparea, tot prinde autorul una savuroasa. 😀 Vreau sa citesc cartea neaparat! 🤩
Ai să fii dezamăgit. Nu e nicio încurcătură, doar o crimă banală pentru bani și e redată cu multe detalii inutile. Cea de-a treia soră n-are niciun aport, deși tot am sperat. 😅