Rucsandra Radu, profesoară de română, 36 de ani, în pragul unui divorț confuz și dureros, își analizează trecutul, deciziile greșite care au adus-o în punctul de acum, traumele, frustrările și temerile împrumutate de la propria mamă, încercând să elucideze ce înseamă să fii om mare, deși te simți nesemnificativ.
Asemănătoare ca stil cu altă carte care mi-a plăcut mult, Tăcerea vine prima, despre care am povestit aici – https://dananichitelea.ro/2025/09/11/ioana-maria-stancescu-tacerea-vine-prima/
Rucsandra are un copil adolescent, o relație complicată cu mama și o teamă de a o lua de la capăt. Viața sa banală este dată peste cap de divorțul de cel pe care îl iubise cândva, dar alături de care se afundase tot mai mult într-o sferă a neputinței și al insuficienței de sine.
Căsătorită cu un artist, o fire boemă, rebelă și liberă, Rucsandra ține pasul cu stilul acestuia, alimentându-se din reușitele lui, deși în sine, tot ceea ce își dorește este liniște, confort și o modalitate prin care să își echilibreze starea confuză pe care o resimte când își analizează propria viață.
Dificultatea de a comunica cu propria mamă despre tot ce simte, își dorește sau are nevoie, lipsa de prieteni și incapacitatea de a menține o viață socială activă, o face să se simtă și mai singură în acest proces de maturizare forțată.
Pierderea buletinului de care are nevoie pentru a finaliza procedura de divorț este de asemenea un laitmotiv care ascunde, simbolic, această tărăgănare și blocare într-un punct de cotitură al vieții, în care asumarea deciziei obligă la restructurare completă.
Reîntâlnirea cu un fost iubit pe care Rucsandra se pregătește mental să îl folosească pe post de rebound, se dovedește o neînțelegere, individul având în minte, de fapt pe altcineva. Nesiguranța și dependența emoțională îi accentuează uneori naivitatea și disperarea, iar temerea de a nu îmbătrâni fără a-și găsi calea, o forțează să pună inutil presiune pe propria persoană.
O carte care se desfășoară lent, fără răsturnări de situație sau acțiune intensă, dar care se adresează persoanelor peste treizeci de ani ce se vor regăsi în stările de spirit instrospective, melodramatice sau pline de autoironie. O carte care te obligă să te confrunți cu realitatea de a îmbătrâni, de a te preschimba în ceva necunoscut, de a accepta compromisurile și eșecurile pe care nu le poți gestiona altfel și mai presus de orice, de a face tot posibilul de a remedia pe cât posibil relația cu persoanele care chiar contează.