A început școala, ocazie de a interacționa forțat cu cât mai mulți părinți și de a asista mai des la conversații despre cum se descurcă sau raportează ei la odraslele din dotare. Știu că probabil ce urmează să spun nu va fi tolerabil din punct de vedere social, dar…
📌Un copil nu e un proiect decorativ, e un maraton zilnic. Nu e suficient să ai bani doar pentru haine și mâncare. Ai nevoie de resurse ca să-i dai șansa la excursii, tabere, sport, meditații, experiențe care îi lărgesc lumea. Dacă constant va fi cel care nu are bani de haine, culegeri sau excursii cu clasa pentru că are eventual încă unu, doi, trei frați care își așteaptă rândul la rechizite, poate e o idee bună să te oprești. Nu mai e ca în anii 80 în care unde încăpeau șase la o masă, mergea și al șaptelea.
📌 Nu face copii dacă nu ești pregătit să te trezești primul și să adormi ultimul. Dacă nu ai teme de verificat, ai pachete de pregătit, povești de citit sau moderat discuții filozofice interminabile despre subiecte în care adesea primești informații irelevante și contradictorii.
📌Nu face copii dacă nu poți amâna pantofii pe care ți-i dorești ca să plătești lecțiile de pian sau karate, dansuri, chitară sau baschet pe care și le va dori provizoriu și la care trebuie dus, adus și susținut moral.
📌Nu face copii dacă nu ai disponibilitatea să pui medicul lui înaintea controlului tău și dacă nu ești pregătit să șezi în fund nopți întregi pentru a-i verifica temperatura corporală sau ai calma tusea, deși nu ai mai dormit legat de mai bine de trei zile.
📌Nu face copiii dacă nu înțelegi că aceștia sunt un ghem de mofturi, anxietăți și frustrări pe care va trebui să le gestionezi chinuindu-te să le ții în frâu pe ale tale și că vor fi zile în care tăcerea lui te doare mai tare decât orice ceartă. Pregătește-te să fii contrazis, mințit și uneori să fii respins. Și totuși să rămâi acolo, prezent.
📌Nu face copii dacă nu ai maturitatea necesară să accepți că aceștia nu-ți datorează recunoștință, iar iubirea lor nu e un contract pe viață.
Dacă nu ești pregătit pentru toate astea—financiar, emoțional, mental — atunci nu e „doar o etapă amânată”. E o alegere responsabilă. Pentru că a fi părinte nu e despre a-ți face ție pe plac. E despre a-i oferi lor o viață demnă, completă și liberă, fără a-i traumatiza complet și ireparabil. 😉
# poza preluată de pe Freepik
A început școala, ocazie de a interacționa forțat cu cât mai mulți părinți și de a asista mai des la conversații despre cum se descurcă sau raportează ei la odraslele din dotare. Știu că probabil ce urmează să spun nu va fi tolerabil din punct de vedere social, dar…
📌Un copil nu e un proiect decorativ, e un maraton zilnic. Nu e suficient să ai bani doar pentru haine și mâncare. Ai nevoie de resurse ca să-i dai șansa la excursii, tabere, sport, meditații, experiențe care îi lărgesc lumea. Dacă constant va fi cel care nu are bani de haine, culegeri sau excursii cu clasa pentru că are eventual încă unu, doi, trei frați care își așteaptă rândul la rechizite, poate e o idee bună să te oprești. Nu mai e ca în anii 80 în care unde încăpeau șase la o masă, mergea și al șaptelea.
📌 Nu face copii dacă nu ești pregătit să te trezești primul și să adormi ultimul. Dacă nu ai teme de verificat, ai pachete de pregătit, povești de citit sau moderat discuții filozofice interminabile despre subiecte în care adesea primești informații irelevante și contradictorii.
📌Nu face copii dacă nu poți amâna pantofii pe care ți-i dorești ca să plătești lecțiile de pian sau karate, dansuri, chitară sau baschet pe care și le va dori provizoriu și la care trebuie dus, adus și susținut moral.
📌Nu face copii dacă nu ai disponibilitatea să pui medicul lui înaintea controlului tău și dacă nu ești pregătit să șezi în fund nopți întregi pentru a-i verifica temperatura corporală sau ai calma tusea, deși nu ai mai dormit legat de mai bine de trei zile.
📌Nu face copiii dacă nu înțelegi că aceștia sunt un ghem de mofturi, anxietăți și frustrări pe care va trebui să le gestionezi chinuindu-te să le ții în frâu pe ale tale și că vor fi zile în care tăcerea lui te doare mai tare decât orice ceartă. Pregătește-te să fii contrazis, mințit și uneori să fii respins. Și totuși să rămâi acolo, prezent.
📌Nu face copii dacă nu ai maturitatea necesară să accepți că aceștia nu-ți datorează recunoștință, iar iubirea lor nu e un contract pe viață.
Dacă nu ești pregătit pentru toate astea—financiar, emoțional, mental — atunci nu e „doar o etapă amânată”. E o alegere responsabilă. Pentru că a fi părinte nu e despre a-ți face ție pe plac. E despre a-i oferi lor o viață demnă, completă și liberă, fără a-i traumatiza complet și ireparabil. 😉
# poza preluată de pe Freepik