De când a apărut această carte, am pândit momentul să descopăr despre ce este vorba, mai ales că intriga mi s-a părut destul de interesantă, stilul unui thriller plin de suspans și cu multe răsturnări de situație… și am intuit bine.
Prima imagine care ni se creionează este cea a unei familii aparent fericite și lipsite de secrete. Familia oarecum clasică în care el este un bărbat de carieră, în acest caz – Aaron, avocat de drept penal, iar ea este soția și mama grijulie, tandră și ușor submisivă, mulțumită să stea în spatele reflectoarelor pentru binele partenerului și aici vorbim de Sive, scriitoare part time de articole sociale, care crește trei copii și își găsește timp pentru toata familia, dar mai puțin pentru sine.
Momentul din viața cuplului, ales de autoare, este cel al reuniunii lui Aaron cu cei cinci prieteni ai săi din facultate, întâlnire anuală care are loc în Londra și care reprezintă mascat prilejul fantastic ca fiecare dintre ei să se laude cu ultimele realizări.Aaron este singurul însoțit de familie, fapt ce provoacă disconfort uneori, mai ales pentru Sive, care este nevoită să găsească soluții de compromis legate de bebelușul de patru luni și cele două fetițe, Bea și Faye, în vârstă de doi, respectiv șase ani.
Zilele pline de vizite și ieșiri în oraș, cu povestiri reinterpretate din trecut, ironii și înțepături, peste care tronează povestea sumbră a morții lui Yasmin, fosta logodnică a lui Aaron și sora lui NIta, una dintre prietenele din trecut, sunt puse pe pauză de un incident care are loc în stația de metrou. În aglomerația peronului, Sive răspunde la telefon și pierde din vedere cele două fetițe care reușesc să urce în vagon înainte ca ușile să se închidă.
Rămasă împietrită pe loc, Sive speră ca la stația următoare să își recupereze fetițele cu ajutorul poliției, dar coșmarul continuă cu descoperirea celei de doi ani, Bea, incapabilă să relateze unde se află sora sa.Începutul este promițător, alert, frustrant, te face să te întrebi cum ai proceda într-o situație similară, păstrându-ți totodată cumpătul pentru cei doi copii pe care îi ai alături. Premizele pe care autoarea le construiește mai departe, sunt de asemenea interesante, căci sub efectele traumei în desfășurare, multe secrete ies la iveală – acuzații legate de modul în care Aaron manipulează martorii proceselor și ascunde probe pentru a se asigura că procesul este câștigat, gelozia Nitei față de sora sa moartă, despre moartea căreia Aaron are ceva de ascuns, obsesia unui alt membru al grupului pentru decedată și amenințările telefonice primite care par să lege dispaiția copilei de un caz controversat pe care Aaron îl are în lucru.
În tot acest hățiș de informații noi care îi pun relația la îndoială și familia în pericol, Sive trebuie să-și găsească fetița, despre care aflăm ulterior că nu este a lui Aaron și o altă pistă investigativă duce spre tatăl adevărat, proaspăt eliberat din penitenciar pentru omor din culpă.
Mi-a plăcut ritmul, personajele sunt interesante. Cel mai mult am apreciat faptul că autoarea pune la dispoziție o paletă largă de posibile piste, jonglând cu toate simultan, încercând să ofere cât mai multă adrenalină cititorului. În schimb, spre sfârșit devine clară varianta câștigătoare, variantă cu care nu am rezonat neapărat. Mi s-a părut prea bine construită intriga încât aș fi prefera o explicație ceva mai inteligentă, dacă pot spune așa. Totuși, finalul este relativ abrubt și asta a compensat pentru nemulțumirea mea.
E un roman care o să vă țină în suspans, dacă nu ați apucat încă să îl citiți și chiar îl recomand pentru o seară de lectură insomniacă.