Anna Andrews şi Jack Harper au o relație dificilă. Deși încă au sentimente de afecțiune unul față de celălalt, au divorțat în urma morții tragice a bebelușului lor, iar acum, prin prisma joburilor avute, sunt nevoiți să colaboreze mai mult decât și-ar dori.
Povestea se desfășoară pe trei planuri paralele: El – Jack Harper, detectivul / Ea – Anna Andrews, prezentatoarea TV și jurnalistă de investigații și criminalul – personaj controversat, căci autoarea jonglează cu identitatea acestuia până aproape de final unde lucrurile capătă sens.
Inițial povestea se derulează lent, ne familiarizăm cu situația Annei care este înlocuită din funcția de prezentatoare TV și retrogradată la jurnalistă de investigații, asimilăm problema sa gravă cu alcoolul și starea de depresie mocnită în care trăiește după moartea fiicei sale și ne trezim în situația în care i se solicită să investigheze o crimă șocantă. Victima e Rachel, o fostă colegă de liceu și cândva, o bună prietenă, iar moartea sa activează bănuieli legate de ceva ce s-a întâmplat în trecut.
În paralel, pe drum spre locul crimei, Jack se chinuie să își ascundă epuizarea și uimirea care i se declanșează când realizează că victima, Rachel, este fosta lui amantă, cu care fusese împreună chiar cu o seară înainte ca aceasta să fie omorâtă, iar mașina sa încă ascunde probe incriminatorii pe care i-ar fi dificil să le justifice.
Poveștile din trecut se îmbină cu misterul actualei investigații, scoțând la iveală meschinăria unui grup de adolescente rebele care își bat joc, fără să resimtă vinovăție, de una dintre colegele urâte și fără posibilități materiale, abuzul exercitat depășind limita unui bullying regulamentar.
Când cea de-a doua și ulterior a treia victimă sunt găsite asasinate în același mod, iar identitatea acestora le plasează ca parte din grupul adolescentin de fete cool, acțiunea devine din ce în ce mai alertă și lista de posibili criminali se restrânge periculos.
Autoarea construiește câteva răsturnări de situație întâlnite și în alte thrillere investigative, dar totuși reușește să confere poveștii suspans până la final, unde lucrurile ajung să se așeze pe făgașul normal, echilibrat, vindicativ.
Mi-a plăcut, am parcurs-o cu interes dorind să văd dacă îmi confirmă bănuielile și, deși am ghicit direcția în care merge autoarea, drumul a fost de-a dreptul plăcut. Personajele sunt ironice pe alocuri, dau savoare poveștii și am apreciat că niciunul dintre ele nu este, în fapt, fără cusur. Recomand cartea iubitorilor de thriller alert, cu răsturnări de situații antrenante și final ironic, dar și celor care au nevoie de puțină adrenalină, bine dozată pe parcursul întregii povești.