Un thriller destul de bunicel, care nu m-au luat complet prin surprindere, dar m-a menținut activă până la ultima pagină.
Am intrat în poveste destul de relaxată, fără așteptări uriașe și am dat peste Rachel – genul de protagonistă care pare fragilă, dar în același timp te face să o urmărești atent. Căsnicia ei cu Tom pare stabilă doar că din primele capitole am simțit acel disconfort subtil: prea mult control, prea mult „grijă” inutilă, prea multe lucruri care nu se leagă.
Când Rachel se mută cu băiețelul ei Sam într-un orășel liniștit unde, în ultimele luni, soțul ei Tom a investit moștenirea acesteia în achiziționarea și renovarea unei case imense cu piscină. De ce am menționat acest aspect? Pentru că Rachel manifestă o fobie puternică față de apă din cauza unui incident petrecut cu ani în urmă, despre care aflăm abia spre finalul cărții.
Pe parcurs, în perioada de acomodare la noua sa viață, Rachel se confruntă cu situații care o scot din zona de confort. Una dintre acestea este prietenia cu Chloe, agenta imobiliară care se dovedește obsedată de Tom. Pe parcurs apar mai multe femei în ecuație și exact aici începe jocul psihologic. Autoarea încearcă să te facă să te îndoiești constant: cine e cea cu care soțul ei este posibil să o înșele? Își pierde Rachel mințile și de fapt temerile sale nu sunt întemeiate? Cine minte? Cine exagerează?
Recunosc, pe la jumătatea cărții am avut acel moment de „aha, știu unde duce asta”. Am intuit destul de clar care dintre femei era, de fapt, implicată în relația cu Tom – indiciile sunt acolo, doar că trebuie să fii atent la nuanțe, nu la ce ți se spune direct, iar Chloe se dovedește a fi o victimă colaterală al cărui rol ne este dezvăluit ulterior.
Tom, în schimb, e genul de personaj pe care ajungi să-l citești destul de devreme dacă ai mai trecut prin thrillere de tipul ăsta. Sub masca de soț atent se ascunde un tip calculat și rece, iar micile lui gesturi devin din ce în ce mai suspecte pe măsură ce avansezi. Conspirația cu scopul de a o elimina pe Rachel și de a pune mâna pe casă și pe banii moșteniți de la tatăl ei, mi s-a părut mai degrabă logică decât șocantă.
Ce mi-a plăcut e atmosfera de tensiune constantă și felul în care Rachel începe să-și pună la îndoială propria realitate. Ca minusuri, aș spune că pe alocuri ritmul e puțin inegal – sunt capitole în care simți că se repetă aceleași gânduri ale lui Rachel, dar, sincer, contribuie și asta la atmosfera de anxietate.
Per total, e o carte care funcționează bine dacă îți place să analizezi personajele și să ghicești din timp unde duc lucrurile. Nu e neapărat un thriller care să te dea peste cap, dar e suficient de bine construit încât să te țină prins și să-ți ofere satisfacția descoperirii.
Verdict personal: ideală pentru fanii poveștilor despre relații toxice și secrete bine ascunse.