Frica drept probă de maturizare

„Panica” este mai mult decât un thriller young adult: este un studiu tensionat despre limite, presiune socială și alegerile pe care le faci atunci când simți că nu ai nimic de pierdut.

Acțiunea are loc într-un orășel sufocant, Carp, unde absolvenții de liceu participă la un joc ilegal și extrem de periculos – Panica – cu un premiu suficient de mare încât să pară un bilet de ieșire dintr-o viață fără perspective.

Autoarea construiește suspansul treptat, alternând probele fizice (adesea brutale) cu fricile psihologice ale personajelor.

Deși este un roman ușurel ca și concept, adevărata miză nu este despre câștigarea banilor, ci mai degrabă confruntarea cu propriile traume – abuzul, abandonul, sărăcia, neputința, iar finalul dezvăluie faptul că jocul este mai puțin despre curaj și mai mult despre manipulare. Jocul la care aderă toți adolescenții dornici să câștige o sumă de bani care le poate schimba radical viața, nu este mai mult decât o oglindă a adulților care au creat acest sistem toxic.

Personajul principal, Heather Nill, aparent timidă și lipsită de control asupra propriei vieți, evoluează treptat, cu fiecare probă căreia îi supraviețuiește, într-un personaj care învață să-și definească singură limitele. Curajul ei nu este dat de lipsa fricii, ci de hotărârea de a merge mai departe în ciuda ei.

Dodge Mason reprezintă rebeliunea tăcută și dorința de răzbunare. Motivațiile lui sunt întunecate și vizează accidentul sufeit de sora sa, Dana, care a fost sabotată anterior în ultima probă a Panicii și a rămas invalidă. Relația cu Heather adaugă profunzime, fără a cădea în romantism facil.

Nat și Bishop, prietenii apropiați ai lui Heather, funcționează ca oglinzi alternative ale aceluiași joc: unul impulsiv, celălalt mai calculat, ambii prinși într-un mecanism care îi depășește și îi obligă să oscileze între propriile interese și sentimentele de prietenie resimțite.

Stilul lui Lauren Oliver este direct, cinematografic, cu un ritm alert, iar atmosfera apăsătoare accentuează ideea centrală: frica nu este doar un obstacol, ci o armă. „Panică” nu idealizează adolescența, ci o arată crudă, inegală și adesea nedreaptă – tocmai de aceea romanul poate fi considerat o lectură interesantă în măsura în care nu aveți așteptări de profunzime sau introspecție în ceea ce îl privește.

Lasă un răspuns